(stareţ din 1988). Actualul stareţ s-a nascut la 23 iunie 1961 în localitatea Rozavlea - Maramureş, de pe Valea Izei. Este absolvent al Seminarului Teologic din Cluj - Napoca şi al Facultăţii de Teologie " Andrei Saguna” din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, pe care a urmat-o între anii 1988-1992. Doctorand din 2005 la Facultatea de Teologie Ortodoxa Româna din Cluj-Napoca. A intrat în mănăstire în anul 1976. A fost hirotonit diacon în septembrie 1983, preot în 1984 iar în anul 1985 a fost tuns în monahism. A fost secretar la cancelaria Mănăstirii Rohia pâna în anul 1988. În cursul anului 1988 i s-a încredinţat conducerea provizorie a mănăstirii, iar la 24 mai 1989, conducerea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului l-a numit stareţ, al mănăstirii "Sf. Ana " Rohia. Pentru meritele sale, în martie 1994, a fost ales arhiereu - vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului cu titlul " Sigheteanu" fiind hirotonit la 17 aprilie 1994, la Mănăstirea Rohia. A publicat mai multe articole după cum urmează: Cinci ani de la alegerea şi întronizarea P. S. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, în Calendarul Creştinului Dreptcredincios, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 1996, pp. 62 - 67; Umilită, dar nu înfrântă, în volumul Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Cluj - Napoca (1952-1997) de Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru, Editura Presa Universitară Clujeana, Cluj - Napoca, 1997, pp. 231-234 ; Mărturisiri ale monahului Nicolae Steinhardt, în Graiul Bisericii Noastre, anul VII, nr. 1 (40), Baia Mare, 1997, pp. 24 - 26; Vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, în Ortodoxia maramureşana, anul III, nr. 3, Baia Mare, 1998, pp. 79 - 91; De pe culmea celor 77 de ani, în Graiul Bisericii Noastre, anul VIII, nr. 1 (42), Baia Mare, 1998, pp. 9 - 10; Un sfert de veac de slujire arhierească 1973-1998, în Graiul Bisericii Noastre, anul VIII, nr. 2 (43), Baia Mare, 1998, p. 4; Monahismul - o viaţă între două lumi, în Graiul Bisericii Noastre, anul IX, nr. 3 (44), Baia Mare, 1999, pp. 27-29; Locuri şi locaşuri sfinte, în Graiul Bisericii Noastre, anul IX, nr. 3 (44), Baia Mare, 1999, pp. 37-39; Un deceniu de arhipastorire la cârma Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, 1990-2000, în Graiul Bisericii Noastre, anul X, nr. 1 (46), Baia Mare, 2000, pp. 2-3; Din bucuriile şi ispitele Parintelui Nicolae ca monah în mănăstirea Rohia, în volumul Caietele de la Rohia II. N. Steinhardt în amintirea contemporanilor, Editura Helvetica, Baia Mare, 2000, pp. 43-53; Popas aniversar, în Graiul Bisericii Noastre, anul XI, nr. 1 (47), Baia Mare, 2000, pp. 13-14; Maramureşul şi Patriarhul Justinian Marina, în Graiul Bisericii Noastre, anul XII, nr. 1 (48), Baia Mare, 2001, p. 6; Episcopul şi Parintele, în volumul omagial " Grai Maramureşan şi Marturie Ortodoxa”, Editura Episcopiei Ortodoxe, Baia Mare, 2001, pp. 36-39; Un gând pentru Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu la aniversarea a 70 de ani, în volumul omagial " Slujitor al Bisericii şi al Neamului Pr. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu membru corespondent al Academiei Române”, Editura Renasterea, Cluj Napoca, 2002, pp. 41-42; Dimensiunea teologica a mesajului lui Ioan Botezatorul ca Învatator si Profet, în “Ortodoxia maramuresana”, Anul XV, nr. 15, Editura Universitatii de Nord, Baia Mare, 2010, pp. 221-250, etc. Prea Sfinţia Sa, fiu al mănăstirii Rohia, veghează zi şi noapte asupra bunului mers al vieţii duhovniceşti din mănăstire. Prin purtarea Sa de grijă, mănăstirea a propăşit nu numai din punct de vedere duhovnicesc ci şi administrativ. Din 1988 de când a preluat conducerea mănăstirii, cu toate greutăţile inerente vremurilor în care trăim, s-au realizat obiective deosebit de importante : s-a construit " Casa Alba” ; în locul porţii de lemn, de la intrarea din satul Rohia, s-a ridicat o mareaţă poartă din piatra ; lângă poarta din incinta mănăstirii s-a construit un minunat monument ; pe dealul de deasupra Casei Poetului s-a construit un minunat " Colţ maramureşan" (biserică şi casă); dar realizarea cea mai mare a Prea Sfinţiei Sale o constituie rectitorirea din temelie a noii biserici din incinta mănăstirii, aflată în stadiul finisărilor. Este în constructie “Centrul cultural-monastic Nicolae Steinhardt”.
     Pe lânga activitatea duhovniceasca si gospodareasca, desfasurata la nivelul Episcopiei si al manastirii, Prea Sfintiia Sa a acordat si acorda o importanta deosebita si domeniului cultural. În acest sens s-a preocupat, în permanenta, de îmbogatirea patrimoniului cultural al manastirii, de asemenea s-a îngrijit si de pregatirea teologica a vietuitorilor manastirii, trimitându-i, în acest scop, la specializare la scolile teologice din tara si din strainatate.
     
   

 
(egumen din ianuarie 2011 - ). S-a nascut în localitatea Breaza, comuna Ciceu-Giurgesti, judetul Bistrita - Nasaud, la 04 august 1974, fiind al patrulea copil dintre cei sapte frati. Scoala generala, clasele I – IX, le-a facut în localitatea natala la Scoala Generala „Victor Motogna”, între anii 1980-1989 iar clasa a X-a la
Liceul Teoretic „Petru Rares” din Târgu Lapus. Între anii 1991-1996, a urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox Român din Cluj - Napoca, iar între anii 1996 -2000 Facultatea de Teologie Ortodoxa din Oradea. Între anii 2001-2004 a urmat cursurile de doctorat la Institutul de Istorie „George Baritiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, iar în octombrie 2007 a sustinut examenul de doctorat cu titlul: „Monahismul ortodox din Maramures si Transilvania Septentrionala pâna la începutul secolului al XIX-lea”, sub îndrumarea Academicianului Nicolae Edroiu, când a fost declarat doctor în istorie. La 5 august 1989 a intrat ca si vietuitor în Manastirea „Sfânta Ana” Rohia, în 19 septembrie 1993 a fost hirotonit diacon, în 8 mai 1994 preot, iar la 28 iunie 1994 a fost calugarit, primind numele de Macarie. În 24 iunie 2001 a fost hirotesit Protosinghel, iar în 12 aprilie 2009 ridicat la rangul de arhimandrit. A îndeplinit mai multe ascultari: secretar - contabil (1993-2005), arhondar (1995 -2008), ghid (2005-2011), bibliotecar si eclesiarh (2005-), Secretar general al Fundatiei „N. Steinhardt” (2006- ).
A publicat teza de doctorat cu titlul „Monahismul ortodox din Maramures si Transilvania Septentrionala pâna la începutul secolului al XIXlea”, Editura Manastirii Rohia, 2009, precum si 20 de studii si articole în diferite reviste.
 
 
   
     
(egumen 1996 - 2011). S-a nascut la 15 aprilie 1969 în localitatea Poienile Izei, comuna Botiza, judetul Maramures. Scoala generala, le-a facut în localitatea natala, prima treapta de liceu a absolvit-o în comuna Botiza, iar treapta a doua de liceu, la Liceul Teoretic „Petru Rares” din Târgu Lapus. Între anii 1990 - 1995, a urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox Român din Cluj - Napoca, iar între anii 1995 -2000 Facultatea de Teologie Ortodoxa din Oradea. În anul 1988 a intrat ca si vietuitor în Manastirea „Sfânta Ana” Rohia. În 28 august 1990 a fost tuns în monahism, primind numele de Pantelimon. La 29 august 1991 a fost hirotonit ierodiacon, iar la 19 septembrie 1993 hirotonit ieromonah. În anul 2001 a fost hirotesit Protosinghel, iar la 12 aprilie 2009 a fost ridicat la rangul de arhimandrit.
A îndeplinit mai multe ascultari: econom (1993 – 1996), din anul 1996 pâna în ianuarie 2011 egumen al Manastirii „Sfânta Ana” Rohia.
     
   
(stareţ 1973-1984). S-a nascut la 27 noiembrie 1935, în satul Boiereni, de lânga Rohia. La vârsta de 17 ani, la 23 noiembrie 1952 a intrat în obstea manastirii Rohia, iar dupa un noviciat de trei ani, la 20 iulie 1955 a fost tuns în monahism primind numele de Serafim. În martie 1957 a fost hirotonit ierodiacon apoi ieromonah slujind la manastire pâna în anul 1959. Din 1959, dupa Decretul 410, pâna în 1971 a slujit ca preot în parohiile Cupseni, Baiut si Costeni cu filia Dobric. În anul 1971 a revenit la manastirea de metanie iar în anul 1973 a fost numit staret al manastirii Rohia. A condus manastirea pâna în anul 1984 când, din motive de sanatate (cancer la gât), s-a retras. El a fost cel care în anul 1980 l-a primit pe Nicolae Steinhardt în obstea Manastirii si l-a calugarit. Pe lânga activitatea duhovniceasca s-a preocupat si de îmbunatatirea starii materiale a manastirii. Dintre realizarile sale amintim : construirea „Casei cu Paraclis”, a „Casei Poetului”, a „Altarului de vara”, aductiunea apei etc. În noiembrie 2010 la împlinirea vârstei de 75 de ani a primit titlul de Cetatean de onoare al Orasului Târgu Lapus. La 27 decembrie 2012, de sarbatoarea Sfântului Arhidiacon Stefan, Preasfintitul Parinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de pretuire si respect „Crucea Voievodala Maramuresana”. Arhimandritul Serafim Man a fost cel care la primit în obstea monahala de la Rohia, pe Preasfintitul Justin Sigheteanul, în anul 1976.
A trecut la cele vesnice, marti 12 februarie 2013 si a fost înmormântat în cimitirul manastirii, vineri 15 februarie 2013.
A publicat urmatoarele carti: Manastirea Rohia, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, Cluj - Napoca, 1982, editia a II a, 1989; Livada duhovniceasca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului si Clujului, Cluj-Napoca, 1990; editia a doua, 2010; Adevaruri traite, Învataturi folositoare, Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 1993; Un buchet de pilde si învataturi crestine pentru tineri, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 1995; Crâmpeie de propovaduire din amvonul Rohiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 1996; Meditatii duhovnicesti, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2002; Viata si Acatistul Sfântului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugaciunea domneasca Tatal nostru – tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. A publicat multe predici si omilii în revistele teologice.

Între anii 1984-1988 manastirea a fost condusa provizoriu de unul din ieromonahii manastirii.

     
   
(stareţ 1944-1973), s-a născut la 28 mai 1921 în satul Plopiş, judeţul Maramureş. La 12 martie 1941 a fost primit frate la mănăstirea " Sfânta Ana” - Rohia iar la 2 martie 1942 a fost tuns în monahism. La 15 august 1942 a fost hirotonit diacon iar la 17 aprilie 1943 a fost hirotonit preot de către Episcopul Nicolae Colan, al Vadului, Feleacului şi Clujului.
Din 21 iunie 1944, în vârsta doar de 23 ani, a preluat conducerea mănăstirii. A condus mănăstirea aproape 30 de ani, pâna la 9 septembrie 1973, dată când - pentru meritele sale deosebite - a fost ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului. S-a preocupat îndeaproape de formarea unor vieţuitori statornici şi cu dragoste de mănăstire, îngrijindu-se şi de pregătirea lor intelectuală. A dat un impuls nou vieţii monahale de la Rohia. A formulat şi câteva reguli de viaţă mănăstirească, dintre care amintim : 1. Să nu se primească fraţi din alte mănăstiri - regula statorniciei ; 2. Să nu fie primiţi cei ce veneau cu gândul de a-şi face o situaţie sau fugeau de raspundere - regula muncii ; 3. Sa nu fie primiţi sentimentalii sau deceptionaţii - regula vocaţiei ; 4. Să fie primiţi numai oameni sănătoşi, din familii cinstite, serioase - regula credinţei, a caracterului şi a testării sociale. În septembrie 1990 a fost ales Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului. Subliniem faptul că Prea Sfinţitul Justinian este ctitorul bibliotecii mănăstirii, el - şi după ridicarea la treapta arhieriei - a urmărit îndeaproape bunul mers al mănăstirii şi ridicarea prestigiului său. Prin ucenicii pe care i-a lasat aici, printre care s-a remarcat în mod deosebit stareţul Serafim Man (1973-1984), episcopul Justinian şi -a realizat toate visele care nu au putut sa se materializeze până atunci. În decembrie 2009 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop onorific al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului.
A publicat urmatoarele lucrări: Viaţa Preacuratei Fecioare Maria, Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Cluj, 1948; Darurile Bisericii, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Cluj-Napoca, 1983; Viaţa Maicii Domnului, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Cluj-Napoca, 1986; Apel la conştiinţă, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1990; Drepturile copilului, Baia Mare, 1994; Harul şi Adevărul, Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 1996; Gând şi suflet românesc, Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 1998; Viaţa Maicii Domnului, ediţia a treia, Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 1999; Manastirea “Sfânta Ana” Rohia – monografie, Editura Episcopiei Maramuresului si Satmarului, 2009; Mama si copilul, Baia Mare, 2010 Pagini de pateric – Rohia, Editura Manastirii Rohia, 2010; Colo n sus în vremea aceea, Editura Manastirii Rohia, 2010; Iata mama ta, Baia Mare, 2011.
     
   
(stareţ 1940-1944), originar din Munţii Apuseni, s-a născut la 8 iulie 1913 în comuna Scărişoara. La 5 octombrie 1929 intră ca frate la mănăstirea Rohia fiind tuns în monahism la 24 decembrie 1936 şi trimis la studii la Seminarul monahal din Cernica. La 13 octombrie 1940 a fost hirotonit diacon iar la 10 noiembrie 1940 a fost hirotonit preot.
A preluat conducerea mănăstirii în noiembrie 1940 în timpuri deosebit de grele de sub ocupaţia hortystă. Deşi în vârstă de numai 27 de ani, înfrunta greutăţile şi cu toate ororile ocupaţiei străine şi ale războiului viaţa din mănăstire a înflorit, iar obştea ei s-a ridicat la 7 vieţuitori. A fixat, pentru întreaga frăţie, patru puncte orientative, şi anume : 1) Devotamentul absolut pentru Casa lui Dumnezeu ; 2) Râvna pentru desavârşirea vieţii duhovnicesti ; 3) Bunătate Îngerească, iubire, rabdare şi seninătate în raport cu toată lumea ; 4) Frăţia creştină şi zdroaba călugărească. Stareţul Nifon Matei s-a stins din viaţă la 21 iunie 1944 pe când avea doar 31 de ani.
   
     
(stareţ 1939-1940). În perioada 1938-1939 mănăstirea a fost administrată de preotul ctitor Nicolae Gherman. Din iulie 1939 şi până la 3 septembrie 1940 mănăstirea a fost condusă de parintele Ivistion Sava. Parintele Ivistion împreună cu câţiva vieţuitori au părăsit mănăstirea în urma odiosului Dictat de la Viena (1940), când Transilvania de Nord a fost anexată Ungariei.
     
     
(stareţ 1937-1938), a condus mănăstirea doar un an fiindcă la 11 octombrie 1938 părăseşte mănăstirea, reîntorcându-se la parohia Jurtelnicul Hododului, de unde venise.
     
   
(stareţ 1931-1937), originar din Basarabia, a fost un monah priceput, cu multă experienţă şi bun cunoscător al vieţii monahale. S-a născut la 26 octombrie 1887, în comuna Holeşniţa, judeţul Soroca. În 1915 a fost tuns în monahism iar la 29 iunie 1918 a fost hirotonit preot fiind numit, la 3 iulie 1918, stareţ la mănăstirea Căpriana. La 1 martie 1931 protosinghelul Gherontie Gutu depune o cerere la Episcopia Clujului prin care cere sa-i fie încredinţată conducerea mănăstirii Rohia din care doreşte să facă " un nou Sion românesc". În calitatea sa de stareţ a reuşit să organizeze viaţa monahală, să achite toate datoriile care planau asupra mănăstirii (aproximativ 325.000 lei în 1934), să termine de construit casa de lângă biserică (1936), să repare şi să mărească biserica (1937) şi să formeze în jurul său o obşte alcătuită din 14 vieţuitori. Înzestrat cu o aleasă cultură, s-a îngrijit şi de pregătirea teologică a vieţuitorilor mănăstirii. În acest scop a trimis, între anii 1931-1937, şapte fraţi la Seminarul monahal de la Cernica, pe care i-a întretinut, la studii, pe cheltuiala mănăstirii.
S-a stins din viaţă la 1 august 1937, la vârsta de 50 de ani. Prin tot ceea ce a realizat la mănăstirea " Sfânta Ana” din Rohia, atât din punct de vedere material, cât mai ales pe linia vieţii duhovnicesti şi culturale, stareţul Gherontie Gutu este considerat, pe drept cuvânt, al doilea ctitor al acestei mănăstiri.
     
   
, (stareţ 1928-1931), a venit împreună cu Sebastian Sârca de la mănăstirea Putna, unde vieţuiseră ca fraţi. Din cauza lipsei de experienţă, a greutăţilor materiale şi necunoscând mentalitatea credincioşilor de pe aceste meleaguri în 15 ianuarie 1931 cere sa fie eliberat din stăreţie.
 
     
   
 
, locţiitor de stareţ din 1 septembrie 1927 până la 2 martie 1928 când este trimis la parohia Borşa pentru a-l înlocui pe ieromonahul Chentirion Sava care a fost, între timp, încorporat.
     
   
(stareţ 1926-1927), originar din judeţul Buzău, născut la 5 noiembrie 1905 în localitatea Trestia. A fost tuns în monahism la 9 septembrie 1923 la Mănăstirea Stânisoara, Episcopia Argeşului. A fost hirotonit preot de Prea Sfinţitul Nicolae Ivan, Episcopul Clujului, în august 1926, când a fost rânduit stareţ al noii mănăstiri. A început sa impulsioneze viaţa mănăstirii prin întocmirea unui regulament şi prin organizarea vieţii după modelul celorlalte mănăstiri ortodoxe ; dar din cauza marilor greutăţi a ramas stareţ al ei doar până la 1 septembrie 1927 când a fost trimis în parohia Borşa din Maramureş.
     
 
(1877-1959) ctitorul mănăstirii. Originar din Rohia, din familie de preot, părintele Nicolae Gherman a fost legat de ea şi de săteni, în întreaga sa viaţă pe care şi-a pus-o în slujba Bisericii Ortodoxe, fiind prezent timp de o jumătate de secol în orice împrejurare a vieţii, în cadrul manifestărilor sociale şi spirituale ale satului. A absolvit Seminarul Pedagogic "Andreian" din Sibiu în 1899 iar în noiembrie acelaşi an a fost hirotonit preot pe seama parohiei Rohia, unde a slujit până în anul 1940 când, din cauza Dictatului de la Viena, a fost nevoit să părăsească satul pentru care a ostenit atât de mult. în anul 1947 s-a pensionat şi s-a stabilit la Dej. A trecut la cele veşnice la 20 iunie 1959.
Dintre realizările sale amintim : Între 1903-1905 a construit biserica din satul Rohia ; în anul 1906 a înfiinţat banca populară "Lapuşana" ; în anul 1910 a înfiinţat o bibliotecă în cadrul oficiului parohial, iar între anii 1910-1911 sub îndrumarea sa s-a construit prima şcoală confesională din Rohia ; în 1922 a pus bazele Cooperativei "Comoara" iar în 1923 înfiinţează, în satul Rohia, o filială a " Astrei”. Cea mai importantă realizare a sa va fi ctitorirea mănăstirii "Sfânta Ana".
     
 
     
 
 
   
 

Obstea manastirii este formata din 15 vietuitori precum urmeaza :
- doi arhimandriti - unul doctor in istorie si unul licentiat în teologie;
- doi protosingheli - licentiati în teologie ;
- un ieromonah – urmeaza cursurile facultati de teologie ;
- un arhidiacon licentiat în teologie si trei ierodiaconi
- doi monahi ;
- un rasofor ;
- restul frati de diferite vârste ;
Manastirea este patronata de catre Preasfintitul Dr. Justin Hodea Sigheteanu arhiereu-vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului, iar egumen este Arhimandritul Dr. Macarie Motogna.


     
 
 
 
Modificat: Babici Aida