|
 |
 |
 (stareţ
din 1988). Actualul stareţ s-a nascut la 23 iunie 1961
în localitatea Rozavlea - Maramureş, de pe Valea
Izei. Este absolvent al Seminarului Teologic din Cluj - Napoca
şi al Facultăţii de Teologie " Andrei Saguna”
din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, pe
care a urmat-o între anii 1988-1992. Doctorand din 2005
la Facultatea de Teologie Ortodoxa Româna din Cluj-Napoca.
A intrat în mănăstire în anul 1976. A
fost hirotonit diacon în septembrie 1983, preot în
1984 iar în anul 1985 a fost tuns în monahism. A
fost secretar la cancelaria Mănăstirii Rohia pâna
în anul 1988. În cursul anului 1988 i s-a încredinţat
conducerea provizorie a mănăstirii, iar la 24 mai
1989, conducerea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului
l-a numit stareţ, al mănăstirii "Sf. Ana " Rohia.
Pentru meritele sale, în martie 1994, a fost ales arhiereu
- vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului
şi Sătmarului cu titlul " Sigheteanu" fiind
hirotonit la 17 aprilie 1994, la Mănăstirea Rohia.
A publicat mai multe articole după cum urmează: Cinci
ani de la alegerea şi întronizarea P. S. Episcop
Justinian al Maramureşului şi Sătmarului,
în Calendarul Creştinului Dreptcredincios, Editura
Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi
Sătmarului, Baia Mare, 1996, pp. 62 - 67; Umilită,
dar nu înfrântă, în volumul Seminarul
Teologic Liceal Ortodox din Cluj - Napoca (1952-1997) de Pr.
Prof. Dr. Alexandru Moraru, Editura Presa Universitară
Clujeana, Cluj - Napoca, 1997, pp. 231-234 ; Mărturisiri
ale monahului Nicolae Steinhardt, în Graiul Bisericii
Noastre, anul VII, nr. 1 (40), Baia Mare, 1997, pp. 24 - 26;
Vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în
Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, în
Ortodoxia maramureşana, anul III, nr. 3, Baia Mare, 1998,
pp. 79 - 91; De pe culmea celor 77 de ani, în Graiul
Bisericii Noastre, anul VIII, nr. 1 (42), Baia Mare, 1998, pp.
9 - 10; Un sfert de veac de slujire arhierească 1973-1998,
în Graiul Bisericii Noastre, anul VIII, nr. 2 (43), Baia
Mare, 1998, p. 4; Monahismul - o viaţă între
două lumi, în Graiul Bisericii Noastre, anul
IX, nr. 3 (44), Baia Mare, 1999, pp. 27-29; Locuri şi
locaşuri sfinte, în Graiul Bisericii Noastre,
anul IX, nr. 3 (44), Baia Mare, 1999, pp. 37-39; Un deceniu
de arhipastorire la cârma Eparhiei Maramureşului şi
Sătmarului, 1990-2000, în Graiul Bisericii Noastre,
anul X, nr. 1 (46), Baia Mare, 2000, pp. 2-3; Din bucuriile
şi ispitele Parintelui Nicolae ca monah în mănăstirea
Rohia, în volumul Caietele de la Rohia II. N. Steinhardt
în amintirea contemporanilor, Editura Helvetica, Baia
Mare, 2000, pp. 43-53; Popas aniversar, în Graiul
Bisericii Noastre, anul XI, nr. 1 (47), Baia Mare, 2000, pp.
13-14; Maramureşul şi Patriarhul Justinian Marina,
în Graiul Bisericii Noastre, anul XII, nr. 1 (48), Baia
Mare, 2001, p. 6; Episcopul şi Parintele, în
volumul omagial " Grai Maramureşan şi Marturie
Ortodoxa”, Editura Episcopiei Ortodoxe, Baia Mare, 2001,
pp. 36-39; Un gând pentru Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu
la aniversarea a 70 de ani, în volumul omagial "
Slujitor al Bisericii şi al Neamului Pr. Prof. Univ. Dr.
Mircea Păcurariu membru corespondent al Academiei Române”,
Editura Renasterea, Cluj Napoca, 2002, pp. 41-42; Dimensiunea
teologica a mesajului lui Ioan Botezatorul ca Învatator
si Profet, în “Ortodoxia maramuresana”,
Anul XV, nr. 15, Editura Universitatii de Nord, Baia Mare, 2010,
pp. 221-250, etc. Prea Sfinţia Sa, fiu al mănăstirii
Rohia, veghează zi şi noapte asupra bunului mers al
vieţii duhovniceşti din mănăstire. Prin
purtarea Sa de grijă, mănăstirea a propăşit
nu numai din punct de vedere duhovnicesc ci şi administrativ.
Din 1988 de când a preluat conducerea mănăstirii,
cu toate greutăţile inerente vremurilor în care
trăim, s-au realizat obiective deosebit de importante :
s-a construit " Casa Alba” ; în locul porţii
de lemn, de la intrarea din satul Rohia, s-a ridicat o mareaţă
poartă din piatra ; lângă poarta din incinta
mănăstirii s-a construit un minunat monument ; pe
dealul de deasupra Casei Poetului s-a construit un minunat "
Colţ maramureşan" (biserică şi casă);
dar realizarea cea mai mare a Prea Sfinţiei Sale o constituie
rectitorirea din temelie a noii biserici din incinta mănăstirii,
aflată în stadiul finisărilor. Este în
constructie “Centrul cultural-monastic Nicolae Steinhardt”.
Pe
lânga activitatea duhovniceasca si gospodareasca, desfasurata
la nivelul Episcopiei si al manastirii, Prea Sfintiia Sa a acordat
si acorda o importanta deosebita si domeniului cultural. În
acest sens s-a preocupat, în permanenta, de îmbogatirea
patrimoniului cultural al manastirii, de asemenea s-a îngrijit
si de pregatirea teologica a vietuitorilor manastirii, trimitându-i,
în acest scop, la specializare la scolile teologice din
tara si din strainatate.
|
|
|
|
|
|

|
 (egumen
din ianuarie 2011 - ). S-a nascut în localitatea Breaza,
comuna Ciceu-Giurgesti, judetul Bistrita - Nasaud, la 04 august
1974, fiind al patrulea copil dintre cei sapte frati. Scoala generala,
clasele I – IX, le-a facut în localitatea natala la
Scoala Generala „Victor Motogna”, între anii
1980-1989 iar clasa a X-a la
Liceul Teoretic „Petru Rares” din Târgu Lapus.
Între anii 1991-1996, a urmat cursurile Seminarului Teologic
Ortodox Român din Cluj - Napoca, iar între anii 1996
-2000 Facultatea de Teologie Ortodoxa din Oradea. Între
anii 2001-2004 a urmat cursurile de doctorat la Institutul de
Istorie „George Baritiu” din Cluj-Napoca al Academiei
Române, iar în octombrie 2007 a sustinut examenul
de doctorat cu titlul: „Monahismul ortodox din Maramures
si Transilvania Septentrionala pâna la începutul secolului
al XIX-lea”, sub îndrumarea Academicianului Nicolae
Edroiu, când a fost declarat doctor în istorie. La
5 august 1989 a intrat ca si vietuitor în Manastirea „Sfânta
Ana” Rohia, în 19 septembrie 1993 a fost hirotonit
diacon, în 8 mai 1994 preot, iar la 28 iunie 1994 a fost
calugarit, primind numele de Macarie. În 24 iunie 2001 a
fost hirotesit Protosinghel, iar în 12 aprilie 2009 ridicat
la rangul de arhimandrit. A îndeplinit mai multe ascultari:
secretar - contabil (1993-2005), arhondar (1995 -2008), ghid (2005-2011),
bibliotecar si eclesiarh (2005-), Secretar general al Fundatiei
„N. Steinhardt” (2006- ).
A publicat teza de doctorat cu titlul „Monahismul ortodox
din Maramures si Transilvania Septentrionala pâna la începutul
secolului al XIXlea”, Editura Manastirii Rohia, 2009, precum
si 20 de studii si articole în diferite reviste.
|
|
|
|
|
|
|
|
|

(egumen 1996 - 2011). S-a nascut la 15 aprilie 1969 în localitatea
Poienile Izei, comuna Botiza, judetul Maramures. Scoala generala,
le-a facut în localitatea natala, prima treapta de liceu
a absolvit-o în comuna Botiza, iar treapta a doua de liceu,
la Liceul Teoretic „Petru Rares” din Târgu Lapus.
Între anii 1990 - 1995, a urmat cursurile Seminarului Teologic
Ortodox Român din Cluj - Napoca, iar între anii 1995
-2000 Facultatea de Teologie Ortodoxa din Oradea. În anul
1988 a intrat ca si vietuitor în Manastirea „Sfânta
Ana” Rohia. În 28 august 1990 a fost tuns în
monahism, primind numele de Pantelimon. La 29 august 1991 a fost
hirotonit ierodiacon, iar la 19 septembrie 1993 hirotonit ieromonah.
În anul 2001 a fost hirotesit Protosinghel, iar la 12 aprilie
2009 a fost ridicat la rangul de arhimandrit.
A îndeplinit mai multe ascultari: econom (1993 – 1996),
din anul 1996 pâna în ianuarie 2011 egumen al Manastirii
„Sfânta Ana” Rohia.
|
 |
|
|
|
|
|
 |
 (stareţ
1973-1984). S-a nascut la 27 noiembrie 1935, în satul
Boiereni, de lânga Rohia. La vârsta de 17 ani, la
23 noiembrie 1952 a intrat în obstea manastirii Rohia,
iar dupa un noviciat de trei ani, la 20 iulie 1955 a fost tuns
în monahism primind numele de Serafim. În martie
1957 a fost hirotonit ierodiacon apoi ieromonah slujind la manastire
pâna în anul 1959. Din 1959, dupa Decretul 410,
pâna în 1971 a slujit ca preot în parohiile
Cupseni, Baiut si Costeni cu filia Dobric. În anul 1971
a revenit la manastirea de metanie iar în anul 1973 a
fost numit staret al manastirii Rohia. A condus manastirea pâna
în anul 1984 când, din motive de sanatate (cancer
la gât), s-a retras. El a fost cel care în anul
1980 l-a primit pe Nicolae Steinhardt în obstea Manastirii
si l-a calugarit. Pe lânga activitatea duhovniceasca s-a
preocupat si de îmbunatatirea starii materiale a manastirii.
Dintre realizarile sale amintim : construirea „Casei cu
Paraclis”, a „Casei Poetului”, a „Altarului
de vara”, aductiunea apei etc. În noiembrie 2010
la împlinirea vârstei de 75 de ani a primit titlul
de Cetatean de onoare al Orasului Târgu Lapus. La 27 decembrie
2012, de sarbatoarea Sfântului Arhidiacon Stefan, Preasfintitul
Parinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn
de pretuire si respect „Crucea Voievodala Maramuresana”.
Arhimandritul Serafim Man a fost cel care la primit în
obstea monahala de la Rohia, pe Preasfintitul Justin Sigheteanul,
în anul 1976.
A trecut la cele vesnice, marti 12 februarie 2013 si
a fost înmormântat în cimitirul manastirii,
vineri 15 februarie 2013.
A publicat urmatoarele carti: Manastirea Rohia,
Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, Cluj
- Napoca, 1982, editia a II a, 1989; Livada duhovniceasca,
Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului
si Clujului, Cluj-Napoca, 1990; editia a doua, 2010; Adevaruri
traite, Învataturi folositoare,
Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, Baia
Mare, 1993; Un buchet de pilde si învataturi crestine
pentru tineri, Editura Episcopiei Ortodoxe Române
a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 1995; Crâmpeie
de propovaduire din amvonul Rohiei, Editura Episcopiei
Ortodoxe Române a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare,
1996; Meditatii duhovnicesti, Editura Episcopiei
Ortodoxe Române a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare,
2002; Viata si Acatistul Sfântului Serafim de
Sarov, Baia Mare, 2004; Rugaciunea domneasca
Tatal nostru – tâlcuire, Editura Proema,
Baia Mare, 2007. A publicat multe predici si omilii în
revistele teologice.
Între anii 1984-1988 manastirea a fost condusa provizoriu
de unul din ieromonahii manastirii.
|
|
|
|
|
|
 (stareţ
1944-1973), s-a născut la 28 mai 1921 în satul Plopiş,
judeţul Maramureş. La 12 martie 1941 a fost primit
frate la mănăstirea " Sfânta Ana”
- Rohia iar la 2 martie 1942 a fost tuns în monahism.
La 15 august 1942 a fost hirotonit diacon iar la 17 aprilie
1943 a fost hirotonit preot de către Episcopul Nicolae
Colan, al Vadului, Feleacului şi Clujului.
Din 21 iunie 1944, în
vârsta doar de 23 ani, a preluat conducerea mănăstirii.
A condus mănăstirea aproape 30 de ani, pâna la
9 septembrie 1973, dată când - pentru meritele sale
deosebite - a fost ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului
Feleacului şi Clujului. S-a preocupat îndeaproape
de formarea unor vieţuitori statornici şi cu dragoste
de mănăstire, îngrijindu-se şi de pregătirea
lor intelectuală. A dat un impuls nou vieţii monahale
de la Rohia. A formulat şi câteva reguli de viaţă
mănăstirească, dintre care amintim : 1. Să
nu se primească fraţi din alte mănăstiri
- regula statorniciei ; 2. Să nu fie primiţi cei ce
veneau cu gândul de a-şi face o situaţie sau
fugeau de raspundere - regula muncii ; 3. Sa nu fie primiţi
sentimentalii sau deceptionaţii - regula vocaţiei
; 4. Să fie primiţi numai oameni sănătoşi,
din familii cinstite, serioase - regula credinţei, a caracterului
şi a testării sociale. În septembrie 1990 a
fost ales Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului
şi Sătmarului. Subliniem faptul că Prea Sfinţitul
Justinian este ctitorul bibliotecii mănăstirii, el
- şi după ridicarea la treapta arhieriei - a urmărit
îndeaproape bunul mers al mănăstirii şi
ridicarea prestigiului său. Prin ucenicii pe care i-a lasat
aici, printre care s-a remarcat în mod deosebit stareţul
Serafim Man (1973-1984), episcopul Justinian şi -a realizat
toate visele care nu au putut sa se materializeze până
atunci. În decembrie 2009 a fost ridicat la rangul de
arhiepiscop onorific al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului
si Satmarului.
A publicat urmatoarele lucrări:
Viaţa Preacuratei Fecioare Maria, Editura Episcopiei
Ortodoxe Române, Cluj, 1948; Darurile Bisericii,
Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Cluj-Napoca, 1983;
Viaţa Maicii Domnului, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române, Cluj-Napoca, 1986; Apel la conştiinţă,
Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1990; Drepturile copilului,
Baia Mare, 1994; Harul şi Adevărul, Editura
Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului,
Baia Mare, 1996; Gând şi suflet românesc,
Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului,
Baia Mare, 1998; Viaţa Maicii Domnului, ediţia
a treia, Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi
Sătmarului, Baia Mare, 1999; Manastirea “Sfânta
Ana” Rohia – monografie, Editura Episcopiei
Maramuresului si Satmarului, 2009; Mama si copilul,
Baia Mare, 2010 Pagini de pateric – Rohia,
Editura Manastirii Rohia, 2010; Colo n sus în
vremea aceea, Editura Manastirii Rohia, 2010; Iata
mama ta, Baia Mare, 2011.
|
 |
|
|
|
|
|
 |

(stareţ 1940-1944), originar din Munţii Apuseni, s-a
născut la 8 iulie 1913 în comuna Scărişoara.
La 5 octombrie 1929 intră ca frate la mănăstirea
Rohia fiind tuns în monahism la 24 decembrie 1936 şi
trimis la studii la Seminarul monahal din Cernica. La 13 octombrie
1940 a fost hirotonit diacon iar la 10 noiembrie 1940 a fost hirotonit
preot.
A preluat conducerea mănăstirii
în noiembrie 1940 în timpuri deosebit de grele de
sub ocupaţia hortystă. Deşi în vârstă
de numai 27 de ani, înfrunta greutăţile şi
cu toate ororile ocupaţiei străine şi ale războiului
viaţa din mănăstire a înflorit, iar obştea
ei s-a ridicat la 7 vieţuitori. A fixat, pentru întreaga
frăţie, patru puncte orientative, şi anume : 1)
Devotamentul absolut pentru Casa lui Dumnezeu ; 2) Râvna
pentru desavârşirea vieţii duhovnicesti ; 3) Bunătate
Îngerească, iubire, rabdare şi seninătate
în raport cu toată lumea ; 4) Frăţia creştină
şi zdroaba călugărească. Stareţul Nifon
Matei s-a stins din viaţă la 21 iunie 1944 pe când
avea doar 31 de ani.
|
|
|
|
|
|
 (stareţ
1939-1940). În perioada 1938-1939 mănăstirea a
fost administrată de preotul ctitor Nicolae Gherman. Din
iulie 1939 şi până la 3 septembrie 1940 mănăstirea
a fost condusă de parintele Ivistion Sava. Parintele Ivistion
împreună cu câţiva vieţuitori au părăsit
mănăstirea în urma odiosului Dictat de la Viena
(1940), când Transilvania de Nord a fost anexată Ungariei.
|
 |
|
|
|
|
|
|

(stareţ 1937-1938), a condus mănăstirea doar un
an fiindcă la 11 octombrie 1938 părăseşte
mănăstirea, reîntorcându-se la parohia Jurtelnicul
Hododului, de unde venise.
|
|
|
|
|
|
|
 |

(stareţ 1931-1937), originar din Basarabia, a fost un monah
priceput, cu multă experienţă şi bun cunoscător
al vieţii monahale. S-a născut la 26 octombrie 1887,
în comuna Holeşniţa, judeţul Soroca. În
1915 a fost tuns în monahism iar la 29 iunie 1918 a fost
hirotonit preot fiind numit, la 3 iulie 1918, stareţ la mănăstirea
Căpriana. La 1 martie 1931 protosinghelul Gherontie Gutu
depune o cerere la Episcopia Clujului prin care cere sa-i fie
încredinţată conducerea mănăstirii Rohia
din care doreşte să facă " un nou Sion românesc".
În calitatea sa de stareţ a reuşit să organizeze
viaţa monahală, să achite toate datoriile care
planau asupra mănăstirii (aproximativ 325.000 lei în
1934), să termine de construit casa de lângă biserică
(1936), să repare şi să mărească biserica
(1937) şi să formeze în jurul său o obşte
alcătuită din 14 vieţuitori. Înzestrat cu
o aleasă cultură, s-a îngrijit şi de pregătirea
teologică a vieţuitorilor mănăstirii. În
acest scop a trimis, între anii 1931-1937, şapte fraţi
la Seminarul monahal de la Cernica, pe care i-a întretinut,
la studii, pe cheltuiala mănăstirii.
S-a stins din viaţă
la 1 august 1937, la vârsta de 50 de ani. Prin tot ceea ce
a realizat la mănăstirea " Sfânta Ana”
din Rohia, atât din punct de vedere material, cât mai
ales pe linia vieţii duhovnicesti şi culturale, stareţul
Gherontie Gutu este considerat, pe drept cuvânt, al doilea
ctitor al acestei mănăstiri.
|
|
|
|
|
|
 ,
(stareţ 1928-1931), a venit împreună cu Sebastian
Sârca de la mănăstirea Putna, unde vieţuiseră
ca fraţi. Din cauza lipsei de experienţă, a greutăţilor
materiale şi necunoscând mentalitatea credincioşilor
de pe aceste meleaguri în 15 ianuarie 1931 cere sa fie eliberat
din stăreţie.
|
|
|
|
|
|
|
|
 ,
locţiitor de stareţ din 1 septembrie 1927 până
la 2 martie 1928 când este trimis la parohia Borşa pentru
a-l înlocui pe ieromonahul Chentirion Sava care a fost,
între timp, încorporat.
|
|
|
|
|
|

(stareţ 1926-1927), originar din judeţul Buzău,
născut la 5 noiembrie 1905 în localitatea Trestia.
A fost tuns în monahism la 9 septembrie 1923 la Mănăstirea
Stânisoara, Episcopia Argeşului. A fost hirotonit preot
de Prea Sfinţitul Nicolae Ivan, Episcopul Clujului, în
august 1926, când a fost rânduit stareţ al noii
mănăstiri. A început sa impulsioneze viaţa
mănăstirii prin întocmirea unui regulament şi
prin organizarea vieţii după modelul celorlalte mănăstiri
ortodoxe ; dar din cauza marilor greutăţi a ramas stareţ
al ei doar până la 1 septembrie 1927 când a fost
trimis în parohia Borşa din Maramureş.
|
|
|
|
|
|
|
|
 (1877-1959)
ctitorul mănăstirii. Originar din Rohia, din familie
de preot, părintele Nicolae Gherman a fost legat de ea şi
de săteni, în întreaga sa viaţă pe
care şi-a pus-o în slujba Bisericii Ortodoxe, fiind
prezent timp de o jumătate de secol în orice împrejurare
a vieţii, în cadrul manifestărilor sociale şi
spirituale ale satului. A absolvit Seminarul Pedagogic "Andreian"
din Sibiu în 1899 iar în noiembrie acelaşi an
a fost hirotonit preot pe seama parohiei Rohia, unde a slujit
până în anul 1940 când, din cauza Dictatului
de la Viena, a fost nevoit să părăsească satul
pentru care a ostenit atât de mult. în anul 1947 s-a
pensionat şi s-a stabilit la Dej. A trecut la cele veşnice
la 20 iunie 1959.
Dintre realizările sale
amintim : Între 1903-1905 a construit biserica din satul
Rohia ; în anul 1906 a înfiinţat banca populară
"Lapuşana" ; în anul 1910 a înfiinţat
o bibliotecă în cadrul oficiului parohial, iar între
anii 1910-1911 sub îndrumarea sa s-a construit prima şcoală
confesională din Rohia ; în 1922 a pus bazele Cooperativei
"Comoara" iar în 1923 înfiinţează,
în satul Rohia, o filială a " Astrei”. Cea
mai importantă realizare a sa va fi ctitorirea mănăstirii
"Sfânta Ana".
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obstea manastirii este formata
din 15 vietuitori precum urmeaza :
- doi arhimandriti - unul doctor in istorie si unul licentiat
în teologie;
- doi protosingheli - licentiati în teologie ;
- un ieromonah – urmeaza cursurile facultati de teologie
;
- un arhidiacon licentiat în teologie si trei ierodiaconi
- doi monahi ;
- un rasofor ;
- restul frati de diferite vârste ;
Manastirea este patronata de catre Preasfintitul Dr. Justin
Hodea Sigheteanu arhiereu-vicar al Episcopiei Maramuresului
si Satmarului, iar egumen este Arhimandritul
Dr. Macarie Motogna.
|
|
|
|
|
|
|
|
|